Un activist al unui grup de tineri care susţin puterea de la Kremlin a anunţat că, împreună cu prietenii săi, a organizat acum doi ani un atac pe internet împotriva Estoniei, care a paralizat reţeaua NATO.
Fosta republică sovietică a acuzat guvernul rus de atac, la acea vreme, însă Moscova a negat orice implicare. Incidentul a determinat NATO să îşi revizuiască pregătirea pentru a respinge atacurile cibernetice.
Konstantin Goloskokov, un activist al grupului rus Nashi şi consiler al unui parlamentar pro-Kremlin, a spus că a organizat o reţea de simpatizanţi care au bombardat site-urile estoniene cu solicitări electronice, determinând căderea acestora.
El a spus că acţiunea s-a constituit într-un protest împotriva demolării în 2007 a unui monument al Armatei Roşii, situat într-o piaţă din capitala estoniană, Tallinn. Acest lucru a determinat revolta, timp de două nopţi, a protestatarilor vorbitori de limbă rusă.
„Nu am fost implicat într-un atac. Ceea ce am făcut eu şi prietenii mei nu a fost un atac, ci o revoltă civilă, absolut legală. Scopul a fost de a ne exprima protestul împotriva politicii duse de conducerea Estoniei timp de mai mulţi ani, care a culminat cu distrugerea monumentului soldaţilor, din Tallinn. Am făcut multiple solicitări către aceste site-uri. Faptul că nu au rezistat este vina celor care nu le-a construit corect”, a spus Goloskokov, în vârstă de 22 de ani, într-un interviu.
El a precizat că acţiunea sa – cunoscută sub numele de atac denial-of-service – a reprezentat o iniţiativă personală şi că nu a primit niciun ajutor de la Nashi sau de la oficialii ruşi.
Crearea grupului de tineri a fost gândită de oficialii de la Kremlin, iar activiştii au fost în audienţă la fostul preşedinte Vladimir Putin, care este acum prim-ministru. Fostul lider al grupului Nashi este acum liderul unei agenţii guvernamentale.
Nashi organizează proteste regulate în faţa ambasadelor statelor occidentale, cu care Kremlinul are dispute.
Kristina Potupchik, purtător de cuvânt al organizaţiei a spus că nu are nimic de-a face cu blocarea site-urilor estoniene. „Dacă s-a întâmplat ceva, a fost din iniţiativa personală a lui Konstantin Goloskokov”, a spus ea.
Oficialii ruşi susţin că Estonia discriminează constant minoritatea vorbitoare de limbă rusă şi acuză instituţiile europene de faptul că refuză să observe acest aspect.
Decizia de a muta monumentul Armatei Roşii din Tallinn a fost văzută de Moscova ca o ştirbire a sacrificiului Uniunii Sovietice în încercarea de a elibera Europa de est de sub ocupaţia germană, în timpul celui de-al doilea război mondial.
Dar estonienii, ca mulţi alţi est-europeni, spun că ocupaţia nazistă a fost înlocuiă de decenii de represiune sovietică brutală, care a luat sfârşit după căderea zidului Berlinului.
Guvernul estonian neagă discriminarea împotriva vorbitorilor de limbă rusă. Reprezentanţii săi susţin că prezenţa monumentului Armatei Roşii în centrul capitalei determina probleme de ordine publică şi a fost mutat într-un cimitir militar.
